marți, 24 aprilie 2012

Poezie trista

Remuscare

Am comis cel mai grav dintre pacatele
Pe care le poate comite un om:
"N-am fost fericit!"
Fie ca ghetarii uitarii
Sa ma taraie si sa ma piarda necrutatori.

Parintii m-au zamislit pentru jocul
Riscant si frumos al vietii;
Pentru pamant, aer, apa, foc....
I-am inselat, n-am fost fericit!
Mi-am daruit mintea indaratniciei simetrice a artei,
Care.....tese fleacuri.

Ei mi-au lasat mostenire curajul;
N-am fost curajos!
Nu ma paraseste,
Sta intotdeauna langa mine aceasta umbra de a fi fost: NEFERICIT!

(Louis Borgues)

luni, 23 aprilie 2012

vineri, 13 aprilie 2012

Pastele, bucurie in familie....

Aud tot mai des in jurul meu expresia Pastele se petrece in familie!… si-mi dau seama ca, pe langa toata incarcatura religioasa, Pastele este un prilej de revedere cu cei dragi, un prilej sa trecem cu vederea distantele pe care le-am cultivat intre noi. Asteptam cu nerabdare sfarsitul postului pentru a ne reaminti de binele de acasa, de familiile noastre, de traditiile cu care am crescut. Ne este dor de mesele bogate cu drob si cozonac, in jurul carora se strang cu veselie bunicii, parintii, copiii si nepotii. De parca nu am putea sa facem drob si in alta perioada a anului?! O fi patrunjelul proaspat sau mielul mai crud, chiar nu stiu ce o fi, insa niciodata drobul nu este mai gustos ca in ziua de Paste. O fi bucuria regasirii cu cei dragi sau apropierea fata de Dumnezeu?
Un lucru este cert: suntem cu totii mai blanzi, mai uniti, mai luminati. Cand ma gandesc la Paste, imi vin in minte cateva imagini dragi din copilarie. Nu pot sa uit ce bucurie aveam in suflet cand impreuna cu bunica mea vopseam oua. Ne straduiam sa facem cat mai multe culori si modele, iar la sfarsit mi se cuvenea importanta datorie de a le da stralucirea finala. Le tamponam cu un servetel inmuiat in ulei si le asezam intr-un cosulet de rachita.
O alta amintire draga pe care o am legata de Paste este aceea ca, atunci cand plecam la Inviere, luam de acasa un ou si o felie de cozonac, iar la biserica abia asteptam terminarea slujbei, luam Paste si apoi ciocneam oua. Nimic nu era mai gustos in acea noapte decat cozonacul cu ou. Mancam tot drumul, pana ajungeam la cimitir. Asa este traditia la noi, toti merg sa duca lumina intai la cimitir si apoi acasa. Nu pot uita, erau nopti magice! Sunt amintiri simple, insa mi-au marcat copilaria, m-au facut sa indragesc sarbatorile si sa-mi doresc sa dau mai departe micile bucurii cu care am crescut.
De sarbatori suntem cu totii datori sa coboram cu mintea spre inima, sa expiram emotii si traim bucuria alaturi de familie. Este un ragaz de regasire cu constiinta noastra, cu originea si cu Dumnezeu. Pentru un viitor mai frumos, trebuie sa-i invatam pe copii valoarea acestor momente atat din punct de vedere emotional, cat si religios. Ei trebuie sa stie sa simta acea bucurie care se gaseste doar acasa, in sanul familiei, in jurul mesei de sarbatori. Paste fericit si luminat tuturor!

marți, 10 aprilie 2012

miercuri, 4 aprilie 2012

Romania constienta de propria-i valoare!

Pentru ca sa reusim sa ne integram in Uniunuea Europeana cat mai curand, trebuie in primul rand sa ne depasim frustraile pe care le avem legat de tot ceea ce este romanesc, pe toate planurile si din toate punctele de vedere.
Incepand de la valori, traditii, cultura ….si terminand cu produse si marci romanesti a caror importanta se pare ca o stiu mai bine strainii decat noi.
Spre exemplu Dacia, este o marca auto extrem de apreciata in strainatate. Dacia a exportat  un numar impresionant de autoturisme anul trecut, iar la saloanele auto a prezentat modele care au trezit un real interes pe plan mondial. Este de laudat experienta, deschiderea spre nou si strategia de marketing de care compania a dat dovada in ultimii ani.
In schimb in Romania daca ai o masina Dacia….nu prea esti “cool”. In Romania este doar masina oamenilor de rand, cu posibilitati restranse si cu aspiratii reduse.
Cati dintre noi au auzit de Ana Aslan? Numeroase personalități internaționale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Cum se poate ca sa avem produse cosmetice atat accesibile si de apreciate in stainatate, fara ca noi sa le fi folosit? Suntem fascinati de cosmetice frantuzesti si uleiuri orientate, fara sa stim ca avem produse autohtone de cea mai buna calitate, brevetate si certificate la nivel international.
 Sa nu uitam de potentialul turistic, de peisajele extraordinare si de varietatea formelor de relief pe care acesta tara le are. Cum este posibil sa nu ne iubim tara? Cunosc niste persoane care nu au vazut Transilvania sau Delta Dunarii, in schimb fac de doua ori pe an concedii la “shopping la Milano” si sunt foarte “cool”.
Cum am ajuns fruntasi in Europa la cersetorie, la boli si la infractiuni? Cum am ajuns sa ne fie rusine cu originea noastra, sa fim frustrati si amarati?
Oameni buni, nu va mai lasati manipulati de cei care ne desconsidera. Avem toate resursele sa fim in frunte si nu la coada!
Romania trebuie sa devina constienta de propria-i valoare si sa promoveze tot ceea ce este autohton.
Noi nu avem nevoie de sarbatori, de produse si de stiluri de viata occidentale.
Romania, trezeste-te!!!!  Doar asa Europa o sa-ti recunoasca meritele!